Se plimba incet printre miile de cutii ce urmau sa fie puse in vapoare. Nimeni nu era pe acolo. Era singura nebuna ce se putea plimba prin acele locuri. Se aseza pe marginea docurlui si dadea din picioare energic. Ploaia se asternuse, semn ca asta isi dorea si ca nu se simtea in largul ei. Dadea din picioare absenta.
-De ce nu puteam sa fiu eu om? intrebase aceasta ironica cu ohii in lacrimi, insa nu se putea observa din caua ploii.